Carnetul Cuvintelor-Cheie
Cuvintele matematice devin mai prietenoase când au un înțeles scurt, un indiciu și o poveste în care le-ai întâlnit deja.
Când un cuvânt fuge din memorie
Nu învățăm definiții reci pe de rost. Ne facem ancore: un exemplu, un desen mic, o întrebare bună și o poveste care aprinde sensul.
Numere
predecesor Vecinul din stânga al unui număr: numărul cu 1 mai mic.
Indiciu: Ca să îl găsești, faci un pas înapoi pe linia numerelor.
Exemplu: Predecesorul lui 18 este 17.
Atenție: Nu îl confunda cu succesorul. Predecesorul vine înainte, deci scazi 1.
succesor Vecinul din dreapta al unui număr: numărul cu 1 mai mare.
Indiciu: Ca să îl găsești, faci un pas înainte pe linia numerelor.
Exemplu: Succesorul lui 18 este 19.
Atenție: Dacă problema spune succesor, nu sări peste numere: adaugi doar 1.
numere consecutive Numere care vin unul după altul, fără număr lipsă între ele.
Indiciu: La două numere consecutive, diferența este 1.
Exemplu: 19 și 20; 44 și 45.
Atenție: Numerele pare consecutive și numerele impare consecutive merg din 2 în 2, nu din 1 în 1: 1284, 1286, 1288 sau 3415, 3417, 3419.
valoarea cifrei Cât valorează o cifră depinde de locul ei în număr.
Indiciu: Întreabă: cifra stă la unități, zeci, sute sau mii?
Exemplu: În 34, cifra 3 valorează 30, pentru că stă la zeci.
Atenție: Cifra 2 nu valorează mereu 2. În 264, cifra 2 valorează 200.
zero ca păstrător de loc Zero arată că pe un anumit loc nu avem nicio unitate de acel fel și păstrează celelalte cifre pe locurile lor.
Indiciu: Citește locurile pe rând: sute, zeci, unități. Întreabă ce loc păzește 0.
Exemplu: În 405, 0 arată că avem zero zeci și păstrează cifra 4 la sute.
Atenție: Dacă ștergi 0 din 405, nu rămâne același număr. Obții 45, iar cifra 4 valorează 40, nu 400.
descompunerea unui număr pe ordine Despărțim numărul în valoarea miilor, sutelor, zecilor și unităților sale, apoi le scriem ca o sumă.
Indiciu: Citește fiecare cifră împreună cu locul ei, apoi scrie cât valorează: mii, sute, zeci, unități.
Exemplu: 1635 = 1000 + 600 + 30 + 5.
Atenție: Nu adunăm doar cifrele 1 + 6 + 3 + 5. În 1635, cifra 1 valorează 1000, cifra 6 valorează 600, cifra 3 valorează 30, iar cifra 5 valorează 5.
rotunjire Înlocuirea unui număr cu o valoare apropiată și mai simplă, atunci când nu avem nevoie de fiecare unitate.
Indiciu: Alege ordinul la care rotunjești și privește cifra imediat din dreapta lui. Dacă mergi invers, găsește mai întâi intervalul valorilor exacte.
Exemplu: 3 746 rotunjit la sute devine 3 700, adică 3 746 ≈ 3 700.
Atenție: Numărul exact nu se schimbă. Rezultatul rotunjit este o valoare aproximativă, iar ordinul cerut hotărăște cifra pe care o privim.
cifre romane Un mod vechi de a scrie numere folosind simbolurile I, V, X, L, C, D și M.
Indiciu: Pornește de la I = 1, V = 5, X = 10, L = 50, C = 100, D = 500 și M = 1 000. Pentru o scriere lungă, caută fragmentele cu sens.
Exemplu: XIV = 14, XL = 40, iar CCCXV = 315.
Atenție: Ordinea simbolurilor contează, dar nu orice simbol mai mic se poate scădea. Perechile permise sunt IV, IX, XL, XC, CD și CM.
par și impar Un număr par se împarte în perechi; un număr impar lasă unul fără pereche.
Indiciu: Așază obiectele două câte două și vezi dacă rămâne unul singur.
Exemplu: 8 este par. 9 este impar.
Atenție: Numerele pare consecutive și numerele impare consecutive merg din 2 în 2, nu din 1 în 1.
nenul Un număr nenul este orice număr diferit de 0.
Indiciu: Când vezi «nenul», scoate 0 din lista variantelor.
Exemplu: 2, 7 și 104 sunt numere nenule; 0 nu este.
Atenție: Nenul nu înseamnă «impar» sau «mai mare decât 1». Înseamnă doar diferit de 0.
termen Un număr dintr-un calcul sau dintr-un șir.
Indiciu: Caută locul termenului: este primul, al doilea, al treilea?
Exemplu: În șirul 2, 4, 6, termenul al treilea este 6.
Atenție: Nu confunda termenul cu pasul. Între 2 și 4 este un pas, dar 4 este termen.
poziție în șir Locul unui obiect atunci când numărăm de la un capăt stabilit: primul, al doilea, al treilea și așa mai departe.
Indiciu: Dacă întrebarea spune «al câtelea?», caută locul, nu numărul tuturor obiectelor.
Exemplu: Într-un șir de 7 bărcuțe, bărcuța de pe locul 4 este a patra.
Atenție: «Patru bărcuțe» arată cantitatea; «a patra bărcuță» arată o singură poziție.
Operații
sumă Rezultatul unei adunări.
Indiciu: Dacă părțile se strâng la un loc, de obicei cauți suma.
Exemplu: 12 + 7 = 19. Suma este 19.
Atenție: Într-o problemă cu mai mulți pași, nu aduna înainte să știi ce reprezintă fiecare număr.
diferență Cât este între două numere sau ce rămâne după o scădere.
Indiciu: Caută distanța dintre numere sau cât lipsește până la un număr.
Exemplu: 20 - 13 = 7. Diferența este 7.
Atenție: Diferența nu cere mereu să numeri obiecte rămase; uneori cere distanța până la țintă.
operații inverse Operații care se verifică una pe alta.
Indiciu: Adunarea se verifică prin scădere, iar împărțirea prin înmulțire.
Exemplu: 12 - 5 = 7, iar 7 + 5 = 12.
Atenție: Nu folosi operația inversă ca să schimbi povestea, ci ca să verifici sau să mergi înapoi.
egalitate O scriere în care expresiile din stânga și din dreapta semnului egal au aceeași valoare.
Indiciu: Privește semnul egal ca pe centrul unei balanțe: ambele părți trebuie să rămână la aceeași valoare.
Exemplu: 36 + 22 = 58 este o egalitate.
Atenție: Semnul egal nu înseamnă doar «scrie răspunsul după mine» și nu cere să aduni automat toate numerele.
de … ori / cu … «De … ori» arată o înmulțire sau o împărțire, iar «cu …» arată o adunare sau o scădere.
Indiciu: Citește împreună verbul și cuvântul de legătură: se mărește de, se micșorează de, se mărește cu sau se micșorează cu?
Exemplu: 8 mărit de 3 ori este 24; 8 mărit cu 3 este 11.
Atenție: «Se micșorează de 3 ori» înseamnă împărțire la 3, dar «se micșorează cu 3» înseamnă scădere cu 3.
Înmulțire și împărțire
grupe egale Grupe care au același număr de obiecte.
Indiciu: Întreabă: câte grupe sunt și câte obiecte are fiecare grupă?
Exemplu: 4 grupe de câte 3 înseamnă 12 obiecte.
Atenție: Dacă grupele nu sunt egale, nu folosim direct înmulțirea ca scurtătură.
factor Un număr care intră într-o înmulțire.
Indiciu: Într-o înmulțire, factorii arată câte grupe și câte în fiecare grupă.
Exemplu: În 6 × 4, 6 și 4 sunt factori.
Atenție: La înmulțire poți întoarce factorii, dar trebuie să păstrezi aceeași poveste.
produs Rezultatul unei înmulțiri.
Indiciu: După ce înmulțești factorii, numărul obținut este produsul.
Exemplu: 7 × 5 = 35. Produsul este 35.
Atenție: Produsul nu este unul dintre factorii de la început; este răspunsul înmulțirii.
multiplu Un număr pe care îl atingi când numeri din același pas: din 4 în 4, din 5 în 5, din 6 în 6.
Indiciu: Pornește de la pasul cerut și vezi dacă ajungi exact la numărul căutat.
Exemplu: 24 este multiplu de 6, pentru că îl atingi numărând 6, 12, 18, 24.
Atenție: Un număr apropiat nu este neapărat multiplu. Dacă numeri din 4 în 4, după 32 vine 36, nu 34.
deîmpărțit Numărul pe care îl împărțim: totul de pe tava problemei.
Indiciu: Caută numărul din stânga semnului de împărțire.
Exemplu: În 12 : 3 = 4, deîmpărțitul este 12.
Atenție: Nu îl confunda cu împărțitorul. Deîmpărțitul este totalul, nu regula împărțirii.
împărțitor Numărul de după semnul împărțirii; spune regula împărțirii.
Indiciu: Întreabă: împărțim în câte grupe sau câte obiecte intră într-o grupă?
Exemplu: În 12 : 3 = 4, împărțitorul este 3.
Atenție: Împărțitorul nu este răspunsul. Răspunsul împărțirii se numește cât.
câtul Rezultatul unei împărțiri.
Indiciu: Câtul arată câte primește fiecare grupă sau câte grupe încap.
Exemplu: 24 : 6 = 4. Câtul este 4.
Atenție: Cuvântul „cât” din întrebare poate însemna multe lucruri; câtul este răspunsul unei împărțiri.
împărțire în părți egale Știm câte grupe sunt și împărțim totalul în mod egal pentru a afla cât primește fiecare grupă.
Indiciu: Caută în enunț numărul grupelor deja cunoscute.
Exemplu: 24 de mânere împărțite egal pe 6 trasee înseamnă 4 mânere pe fiecare traseu.
Atenție: Câtul arată cât primește fiecare grupă, nu câte grupe sunt: numărul grupelor era deja cunoscut.
împărțire prin cuprindere Știm câte obiecte intră într-o grupă și împărțim totalul pentru a afla câte grupe putem forma.
Indiciu: Caută expresii precum «câte ... în fiecare grupă» sau «grupe de câte ...».
Exemplu: Din 24 de mânere, folosind câte 6 pe un traseu, putem construi 4 trasee.
Atenție: Câtul arată numărul grupelor, nu câte obiecte intră într-o grupă: mărimea grupei era deja cunoscută.
rest Ce rămâne după o împărțire, o scădere sau o plată.
Indiciu: Întreabă mereu: ce înseamnă restul în poveste?
Exemplu: 25 : 6 = 4 rest 1.
Atenție: La bani, restul este ce primești înapoi. La împărțire, restul poate cere încă o grupă sau poate rămâne pe dinafară.
Fracții
întreg Lucrul complet despre care vorbim: tot tortul, toată foaia, toată suma.
Indiciu: Înainte de fracție, întreabă: care este întregul?
Exemplu: Dacă pizza întreagă este 1, jumătatea este 1/2.
Atenție: Nu compara părți din întreguri diferite fără să verifici întâi întregul.
numărător Numărul de sus al fracției: arată câte părți luăm.
Indiciu: Uită-te sus: câte părți sunt luate, colorate sau folosite?
Exemplu: În 3/5, numărătorul este 3.
Atenție: Dacă numărătorul este o expresie, citește expresia întreagă, nu doar simbolul.
numitor Numărul de jos al fracției: arată în câte părți egale este împărțit întregul.
Indiciu: Uită-te jos: în câte părți egale este împărțit întregul?
Exemplu: În 3/5, numitorul este 5.
Atenție: La fracții cu același numitor, nu adunăm numitorii. Întregul rămâne împărțit la fel.
jumătate și sfert Jumătatea este 1/2 din întreg; sfertul este 1/4 din întreg.
Indiciu: Jumătate înseamnă împărțire în 2; sfert înseamnă împărțire în 4.
Exemplu: Două sferturi fac o jumătate.
Atenție: Un numitor mai mare nu înseamnă automat o parte mai mare. La același întreg, sfertul este mai mic decât jumătatea.
Geometrie
caroiaj O rețea de rânduri și coloane care împarte o suprafață în pătrate.
Indiciu: Caută literele coloanelor și numerele rândurilor.
Exemplu: Pe un caroiaj, pătratul C3 se află în coloana C și pe rândul 3.
Atenție: Privește caroiajul din aceeași direcție când urmezi indicațiile stânga, dreapta, sus și jos.
coordonate pe caroiaj Două repere care arată exact unde se află un pătrat: litera coloanei și numărul rândului.
Indiciu: Citește litera coloanei, apoi numărul rândului.
Exemplu: Adresa B2 înseamnă coloana B și rândul 2.
Atenție: Ai nevoie de ambele repere. Litera singură sau numărul singur nu arată un singur pătrat.
drepte paralele Două drepte din același plan care păstrează aceeași distanță și nu se întâlnesc, oricât le-am prelungi.
Indiciu: Gândește-te la cele două șine de pe o porțiune dreaptă.
Exemplu: Cele două linii după care sunt așezate șinele sunt paralele.
Atenție: Nu este suficient ca dreptele să nu se întâlnească în desen. Dacă se apropie una de alta, s-ar putea întâlni când le prelungim.
drepte perpendiculare Două drepte care se întâlnesc formând unghiuri drepte.
Indiciu: Gândește-te la o traversă așezată drept peste șine.
Exemplu: O traversă este perpendiculară pe fiecare dintre cele două șine.
Atenție: Două drepte nu sunt perpendiculare doar pentru că se întâlnesc. La întâlnire trebuie să formeze unghiuri drepte.
unghi Deschiderea formată de două direcții care pornesc din același punct.
Indiciu: Caută deschiderea dintre cele două direcții, ca la un colț.
Exemplu: Între direcția șinei și direcția traversei se formează un unghi.
Atenție: Unghiul arată cât de mare este deschiderea, nu cât de lungi sunt liniile desenate.
unghi drept Un unghi care se potrivește exact cu un colț pătrat și măsoară 90 de grade.
Indiciu: Folosește colțul unei foi ca tester.
Exemplu: Șina și traversa formează un unghi drept.
Atenție: Nu orice colț este un unghi drept. Verifică dacă se potrivește exact cu colțul foii.
figură plană O formă care stă pe foaie: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc.
Indiciu: Dacă o desenezi pe foaie și nu o poți ține în mână ca obiect, este figură plană.
Exemplu: Pătratul este o figură plană.
Atenție: Nu confunda figura plană cu un corp geometric. Desenul unui cub nu este cubul însuși.
corp geometric O formă cu volum, pe care o poți ține în mână: cub, sferă, cilindru.
Indiciu: Caută fețe, muchii, colțuri, rotunjimi și rostogolire.
Exemplu: Zarul seamănă cu un cub.
Atenție: Cercul este figură plană; sfera este corp geometric.
față a unui corp O suprafață plată care mărginește un corp geometric.
Indiciu: Așază palma pe suprafața plată.
Exemplu: Cubul are 6 fețe, iar fiecare față este un pătrat.
Atenție: Fața este suprafața întreagă, nu doar linia de pe marginea ei.
muchie Linia pe care se întâlnesc două fețe ale unui corp geometric.
Indiciu: Urmărește cu degetul linia dintre două fețe.
Exemplu: Cubul are 12 muchii.
Atenție: Muchia este o linie. Nu o confunda cu fața, care este o suprafață.
vârf al unui corp Punctul în care se întâlnesc muchiile unui corp geometric.
Indiciu: Oprește degetul într-un singur punct, la colțul corpului.
Exemplu: La fiecare vârf al cubului se întâlnesc 3 muchii.
Atenție: Vârful este un punct. Muchia este linia care pleacă din acel punct.
desfășurare Toate fețele unui corp întinse și păstrate legate, astfel încât să se poată plia la loc.
Indiciu: Imaginează-ți haina corpului întinsă pe foaie.
Exemplu: O desfășurare a cubului este alcătuită din 6 pătrate legate potrivit.
Atenție: Șase pătrate separate nu formează o desfășurare. Ele trebuie să rămână legate și să se poată plia fără suprapuneri.
fețe opuse Două fețe ale unui corp aflate una în fața celeilalte, de cealaltă parte a centrului.
Indiciu: Privește prin mijlocul corpului: fața opusă este chiar de cealaltă parte.
Exemplu: Pe un cub, fiecare față are o singură față opusă.
Atenție: Fețele opuse nu au nicio muchie și niciun vârf în comun. Două fețe care se ating sunt vecine, nu opuse.
perimetru Lungimea drumului de jur împrejurul unei figuri.
Indiciu: Pune un punct de pornire și mergi pe marginea de afară.
Exemplu: Un dreptunghi cu laturile 8 și 5 are perimetrul 8 + 5 + 8 + 5.
Atenție: Perimetrul nu este interiorul. Pentru perimetru urmărești doar marginea.
arie Cât loc acoperă interiorul unei figuri.
Indiciu: Pentru arie te uiți la suprafața din interior, nu la margine.
Exemplu: Un dreptunghi de 6 pe 4 are aria 24 pătrățele.
Atenție: Aria și perimetrul sunt întrebări diferite. Una privește interiorul, cealaltă conturul.
Măsurare, bani și timp
unitate de măsură Felul în care măsurăm: centimetri, metri, grame, litri, minute.
Indiciu: Întreabă ce măsori: lungime, greutate, lichid, bani sau timp.
Exemplu: Apa se măsoară în litri sau mililitri, nu în metri.
Atenție: Înainte să aduni sau să scazi măsurători, adu-le la aceeași unitate când este nevoie.
temperatură Măsura care ne spune cât de cald sau de rece este ceva.
Indiciu: Urmărește capătul coloanei termometrului, apoi citește numărul și gradele Celsius.
Exemplu: La 17°C temperatura este mai ridicată decât la 5°C, fiindcă 17 > 5.
Atenție: Semnul °C înseamnă grade Celsius. Nu citim lungimea coloanei în centimetri.
capacitate Cantitatea de lichid care încape într-un recipient.
Indiciu: Adu litrii și mililitrii la aceeași unitate înainte să aduni, să scazi sau să formezi porții.
Exemplu: 3 l = 3000 ml, iar 2500 ml formează 10 porții de 250 ml.
Atenție: Nu calcula direct cu litri și mililitri amestecați. Transformă mai întâi.
citirea instrumentului Numărul indicat de capătul unui obiect, de o coloană sau de un marcaj pe o scară.
Indiciu: Pe o riglă fără zero, citește ambele capete și scade începutul din sfârșit.
Exemplu: O piesă așezată de la 4 cm la 36 cm are lungimea 36 - 4 = 32 cm.
Atenție: Dacă obiectul nu începe la zero, citirea de la sfârșit nu este lungimea lui.
sumă exactă O sumă de bani care se potrivește fix cu prețul.
Indiciu: Adună valorile monedelor sau bancnotelor până ajungi exact la preț.
Exemplu: Pentru 12 lei poți folosi 10 lei + 2 lei.
Atenție: Nu număra doar câte monede ai. Uită-te la valoarea fiecărei monede.
ban Unitate de bani mai mică decât leul; 100 de bani au aceeași valoare ca 1 leu.
Indiciu: Adună valorile din bani, iar fiecare grup de 100 trece în coloana leilor ca 1 leu.
Exemplu: 50 de bani + 50 de bani = 100 de bani = 1 leu.
Atenție: Un ban și un leu nu au aceeași valoare. Păstrează unitatea lângă fiecare număr.
preț pe bucată Cât revine din prețul unui pachet pentru un singur obiect din acel pachet.
Indiciu: Împarte prețul pachetului la numărul de obiecte din el.
Exemplu: Un pachet cu 6 carioci la 42 lei are prețul 42 : 6 = 7 lei pe cariocă.
Atenție: Nu compara prețurile pachetelor înainte să verifici dacă au aceeași cantitate.
ofertă O propunere de cumpărare care leagă o cantitate de un anumit preț.
Indiciu: Compară ofertele pentru aceeași cantitate sau prin prețul pe bucată.
Exemplu: Pentru 24 de carioci, 156 lei este o ofertă mai bună decât 168 lei.
Atenție: O etichetă mare sau sclipitoare nu dovedește că oferta este mai avantajoasă.
durată Cât timp ține o acțiune sau un eveniment.
Indiciu: Caută începutul, sfârșitul și bucățile de timp dintre ele.
Exemplu: O pauză de 15 minute are durata de un sfert de oră.
Atenție: Dacă ceva se repetă în mai multe zile, află întâi durata unei singure zile.
miezul nopții Momentul 00:00, când se încheie o zi și începe ziua următoare.
Indiciu: Mergi până la 00:00, păstrează timpul rămas și schimbă ziua.
Exemplu: După vineri 23:35, peste 25 de minute ajungem sâmbătă la 00:00.
Atenție: După 23:59 nu urmează 23:60. Urmează 00:00 și trebuie schimbată și data.
Modele și ordinea calculului
regula modelului Ideea care spune cum continuă un șir sau un model.
Indiciu: Caută ce se repetă sau cu cât crește/scade șirul.
Exemplu: 2, 4, 6, 8 continuă din 2 în 2.
Atenție: Nu continua modelul după cum arată frumos; descifrează regula.
paranteze Semne care arată ce calcul se rezolvă mai întâi.
Indiciu: Începe cu ce este în paranteze, apoi continuă cu restul calculului.
Exemplu: (3 + 2) × 4 se începe cu 3 + 2.
Atenție: Nu lucra doar de la stânga la dreapta când vezi paranteze sau operații cu prioritate.
Date și grafice
date Informații pe care le strângem ca să putem observa, compara și răspunde la întrebări.
Indiciu: Întreabă ce observăm și ce anume trebuie înregistrat de fiecare dată.
Exemplu: Culorile parașutelor și numărul lor sunt date pe care le putem organiza.
Atenție: În matematică, «date» nu înseamnă numai zile din calendar. Poate însemna orice informații strânse pentru o problemă.
categorie Un grup de observații care respectă aceeași regulă și poartă aceeași etichetă.
Indiciu: Spune regula grupului, apoi verifică fiecare obiect o singură dată.
Exemplu: Toate frunzele care au desenat un soare formează o categorie.
Atenție: Nu schimba regula în mijlocul sortării și nu așeza același obiect de două ori.
liniuțe de numărare Semne scurte prin care înregistrăm observațiile una câte una, de obicei grupate câte cinci.
Indiciu: Numără întâi grupele complete de 5, apoi liniuțele rămase.
Exemplu: O grupă de cinci și încă două liniuțe reprezintă 7 observații.
Atenție: Fiecare observație primește exact o liniuță; altfel frecvența se schimbă.
sondaj O metodă de a strânge răspunsuri punând aceleași întrebări mai multor persoane.
Indiciu: Folosește aceeași întrebare și înregistrează un singur răspuns de persoană.
Exemplu: Zece copii aleg câte o singură aromă pentru înghețata zilei.
Atenție: Numărul răspunsurilor trebuie să fie egal cu numărul persoanelor care au participat.
diagramă cu două cercuri O reprezentare pentru două categorii, în care zona suprapusă păstrează obiectele ce respectă ambele reguli.
Indiciu: Citește regula fiecărui cerc; mijlocul trebuie să le respecte pe amândouă.
Exemplu: O scoică rotundă și cu dungi intră în zona comună a celor două cercuri.
Atenție: La total, obiectele din zona comună se numără o singură dată.
tabel cu două intrări Un tabel în care rândurile descriu o însușire, coloanele alta, iar fiecare celulă le combină.
Indiciu: Urmărește rândul și coloana până la celula în care se întâlnesc.
Exemplu: Celula de pe rândul Nori și coloana Fără pălărie numără fotografiile care respectă ambele etichete.
Atenție: Nu aduna numere doar fiindcă sunt aproape de celula căutată; folosește etichetele și totalurile.
grafic O reprezentare vizuală care așază datele astfel încât să le putem compara mai ușor.
Indiciu: Privește legenda, etichetele și înălțimea fiecărei coloane înainte să răspunzi.
Exemplu: Dacă fiecare simbol înseamnă o parașută, cinci simboluri arată cinci parașute.
Atenție: Coloanele trebuie să pornească de la aceeași linie, iar un simbol trebuie să păstreze aceeași valoare peste tot.
grafic cu bare Un grafic în care fiecare categorie este reprezentată printr-o bară, iar înălțimea barei arată valoarea.
Indiciu: Citește etichetele și scara, apoi urmărește fiecare bară de la linia de pornire până la capăt.
Exemplu: Dacă 1 pătrățel înseamnă 2 aterizări, o bară de 6 pătrățele arată 12 aterizări.
Atenție: Nu confunda numărul de pătrățele cu valoarea barei și nu compara bare care pornesc din locuri diferite.
scara graficului Regula care spune cât valorează fiecare pas, pătrățel sau interval de pe axa unui grafic.
Indiciu: Caută numerele de pe axă și diferența dintre două repere vecine.
Exemplu: Pe o scară din 2 în 2, reperele sunt 0, 2, 4, 6 și așa mai departe.
Atenție: Nu presupune că fiecare pătrățel valorează 1. Scara poate crește din 2 în 2, din 5 în 5 sau după altă regulă.
grafic liniar Un grafic în care punctele așezate în ordine sunt unite pentru a arăta cum se schimbă o valoare.
Indiciu: Alege un moment de pe axa de jos și urmărește punctul până la valoarea lui.
Exemplu: Punctele de la 10:00 și 10:30 pot arăta totalurile înregistrate la cele două ore.
Atenție: Compară două linii la același moment; altfel compari informații care nu răspund aceleiași întrebări.
cumulativ Care adună și păstrează tot ce s-a strâns până la momentul respectiv.
Indiciu: Gândește «totalul de până acum», nu doar ce s-a întâmplat în ultimul interval.
Exemplu: Dacă totalul era 34 și se mai adaugă 22, noul total cumulativ este 56.
Atenție: Pentru a afla progresul dintr-un singur interval, scade două totaluri consecutive.
posibil, sigur, imposibil Cuvinte prin care descriem ce se poate întâmpla, ce se va întâmpla în toate variantele și ce nu se poate întâmpla.
Indiciu: Inventariază toate variantele înainte să alegi unul dintre cele trei cuvinte.
Exemplu: Dacă borcanul are numai jetoane albastre și galbene, roșu este imposibil, iar albastru sau galben este sigur.
Atenție: Mai probabil nu înseamnă sigur. O variantă cu mai multe jetoane poate totuși să nu apară la o singură extragere.
media aritmetică Valoarea obținută când adunăm toate măsurătorile și împărțim totalul la numărul lor.
Indiciu: Păstrează totalul și redistribuie-l egal între toate măsurătorile.
Exemplu: Pentru 7, 9, 10, 13 și 16, media este 55 : 5 = 11.
Atenție: Media nu este neapărat una dintre valorile inițiale și nu se alege doar după poziția din listă.
amplitudinea datelor Distanța dintre valoarea cea mai mare și valoarea cea mai mică dintr-un set de date.
Indiciu: Găsește mai întâi cele două capete ale datelor, apoi scade.
Exemplu: Pentru valorile de la 7 la 16, amplitudinea este 16 - 7 = 9.
Atenție: Amplitudinea nu folosește toate valorile și nu este același lucru cu media.